Feria de Julio, la Valencia

Fără a fi neapărat o "fiesta" tradiţională, "Feria de Julio" (tîrgul din iulie) aduce Valencia în zodia sărbătorii. Timp de o lună, înainte de a se refugia în casele de vacanţă "de dincolo de dealuri", valencienii intră în vîrtejul concertelor, al spectacolelor de teatru şi de cinema – care se derulează în viteză şi îi provoacă pe localnici să participe la un adevărat maraton cultural. În vreme ce restaurantele te îmbie să guşti specialităţile locului. Există însă în avalanşa asta de activităţi comune oricărui festival dintr-un oraş european contemporan şi cîteva manifestări cu rădăcini mult mai vechi.
Aromele trecutului
Eliberarea după secole de dominaţie arabă este marcată printr-un eveniment care se numeşte "Desembarco Nocturno de los Moros" ("Noaptea debarcării maurilor"). Este o scenă de luptă, care povesteşte cum a fost cîştigată Valencia de la mauri. Peste o sută de "combatanţi", îmbrăcaţi fie ca mauri, fie ca luptători creştini, înarmaţi cu săbii curbe sarazine sau cu săbii drepte spaniole, purtînd căşti şi coifuri strălucitoare şi ducînd cu ei steaguri şi însemne de epocă, recheamă timpul istoric. Dialogurile se poartă într-un limbaj arhaic, iar evenimentele se precipită, ca în acea noapte "de foc" de acum aproape 800 de ani. A doua zi are loc parada "maurilor" şi a "creştinilor" într-un amestec de teatru gestual arhaic şi divertisment contemporan.
Pînă la ultima floare
"Batalla de las Flores" ("Bătaia de flori") este cea mai parfumată, mai suavă dintre serbările verii, e momentul care încheie "Feria de Julio". În razele (ceva mai) blînde ale soarelui de dimineaţă au loc lungile, superbele parade de care alegorice, trase de cai.
Cele mai multe dintre acestea au un surprinzător aspect de corăbii, fiind însă "construite" din… flori. Înveşmîntate în costume tradiţionale şi purtînd în păr podoabe realizate din flori, femeile Valenciei îşi etalează frumuseţea care stîrneşte pasiuni.
Publicul şi "echipajele" ineditei flote încep apoi bătălia. Dar nu se întîmplă prea curînd ca vajnicii combatanţi să rămînă fără… muniţie, căci "cîmpul de luptă" este mereu "aprovizionat" cu găleţi pline cu flori. Însuşi primarul – ca orice conducător de oşti – intră în această bătălie, care nu se încheie decît o dată cu ultima floare…
Corrida
O altfel de bătălie, mai puţin suavă, o încrîncenată întîlnire între forţa omului şi cea a taurilor este "corrida". O luptă ritualică de tradiţie în Spania, corrida nu mai are astăzi loc cu frecvenţa de odinioară, mai ales din cauza grupurilor de presiune care au declarat că această practică este o barbarie. (La începutul acestei veri, la Geneva, a avut loc o nouă întîlnire a organizaţiilor care luptă împotriva ei.) Totuşi, spaniolii îţi vor spune că, indiferent de opiniile cu privire la moralitatea acestui eveniment, vizionarea unei corride îţi va lăsa o impresie profund culturală. "Da, taurul este întotdeauna ucis!", spune valencianul. "Însă în corridă este vorba despre onoare. Taurul care luptă este onorat, la fel ca şi proprietarul lui."
Cu sau fără acest spectacol "sangriento", arena din La Plaça de Bous (Piaţa Taurilor) ar trebui să fie o destinaţie obligatorie într-un traseu turistic, fiind amenajată într-un vechi "colosseum" roman, care îşi păstrează pînă azi maestuoasa frumuseţe.

"Odată ce paella a fost considerată «menjar de senyorets» (o mîncare pentru aristocraţi) putem admite că în jurul ei s-au ivit o mulţime de ritualuri şi de legende"
Juan B. Vinals Cebria – gastronom

Paella de Marisco
Paella cu fructe de mare
Ingrediente: 100 g de orez, 10-15 g de ulei de măsline, 200 g fructe de mare, usturoi, mazăre, fasole.
Preparare: Se curăţă şi se spală fructele de mare. Orezul de curăţă, se spală împreună cu legumele. Separat, într-o tigaie se toarnă uleiul şi, cînd este încins, se adaugă fructele de mare curăţate şi spălate, apoi orezul şi legumele, se lasă puţin să se călească, apoi se adaugă 200 de grame de apă. Se lasă să clocotească timp de 10 minute, după care se dă vasul la cuptor pentru 20-25 de minute. După expirarea timpului se scoate vasul din cuptor şi se serveşte caldă cu lămîie. Specialiştii spun că dacă dorim ca acest fel de mîncare să fie "ca la el acasă", este indicat să folosim la prepararea lui tăvi spaniole speciale pentru paella.

Articol de Simona Chiriac

In Jurnalul National, Jurnalul de Bucatarie din 2 iulie 2008